Ca vorbitor, n-ai voie nicio clipa sa uiti care este rolul tau: de a servi publicul caruia te adresezi. Fara el, fara public, discursul tau nu si-ar mai avea rostul. Imagineaza-ti pe cineva spunand o poveste de unul singur. E greu, nu-iasa? Ei bine, la fel cum rolul povestilor e sa fie povestite cuiva, asa si rostul discursului e sa ajunga la mintea si sufletul celor din public. Pentru asta, insa, trebuie sa stii cum sa-i captivezi, cum sa le retii atentia si sa-i faci sa te insoteasca din prima clipa si pana cand impreuna ajungeti la destinatie.
Cea mai sigura metoda pentru a obtine acest rezultat este sa implici publicul, sa-l convingi ca discursul are miza, ca e important pentru el sa te urmareasca si ca avea de castigat facand asta. Altminteri, oricat ai improviza, indiferent cat de spectaculos te-ai stradui sa fii, prezentarea ta va fi ca un meci de final de campionat intre doua echipe de mijlocul clasamentului, carora nu le pasa nici daca pierd , nici daca ies invingatoare , un meci in care tensiunea nu exista si care, din lipsa de miza, nu poate captiva pe nimeni.
Evita situatiile de acest fel urcand miza discursului tau pana la acel nivel care va face publicul sa-si doreasca sa-ti soarba cuvintele. Descopera ce il preocupa, ce probleme are si ce ii poti tu oferi pentru a-l ajuta sa le rezolve, asigura-te ca esti in stare s-o faci si apoi spune-i de cum incepi sa vorbesti ce ai de gand sa-i oferi. Transforma-ti discursul intr-o finala de campionat mondial si vei avea atat tribunele pline cat si o atmosfera fenomenala. Dupa aceea, depinde doar de tine sa iti adjudeci si trofeul, urmand strategia din vestiar, improvizand daca e nevoie pentru a depasi obstacolele care apar si bifand toate obiectivele intermediare trasate inca de acasa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.