Cine a câștigat Semimaratonul Ploiești 2019
Obișnuiți să alergăm toată viața după ceva doar pentru ca odată obținut acel ceva să ne reconsiderăm rapid obiectivul și să reluăm goana, riscăm să omitem lucrurile esențiale. Iar dincolo...
Te-ai supărat că te-am întrebat asta după ce ți-ai parcat nonșalant bolidul pe unul dintre locurile destinate persoanelor cu dizabilități deși aparent nu ai nicio problemă de mobilitate?
Poate vrei și să-mi dai vreuna că am îndrăznit să te chestionez așa ceva. În fond, de ce să nu parchezi acolo, ce, ești primul sau ultimul care ocupă locul unei persoane cu nevoi speciale? Ce, nu sunt destule locuri libere în ditamai parcarea de supermarket? Că doar nu vreau să-ți lași mașina oriunde, să ti-o zgârie vreun prost, nu? Ce, îți plătesc eu vopseaua?
Și-n fond și la urma urmei, ce-mi pasă mie că ai parcat tu acolo, ce, aveam eu nevoie de locul ăla? Daca e vreun handicapat și vrea neapărat, îi faci loc, nicio grijă, dar ce să caute cu scaunul cu rotile la magazin, daca ești olog, stai naibii acasă, că și-așa e plin magazinul de pensionari veniți să-și cumpere pâine de n-ai loc să treci cu coșul printre rafturi .
Nu văd că nu mai ai loc de ei nicăieri în oraș, sunt pline stațiile, hala, străzile, magazinele de moșii ăștia, hai că te-ai enervat deja și îmi mai spui o dată frumos, după care, daca nu înțeleg cu vorba bună, îmi arăți tu cine-i handicapat dintre noi.
Nu-mi văd eu mai bine de treabă, să mă apuc de ceva serios în loc să mă uit în curtea altora? Ce, mă oftic ca n-am o mașină de-asta cu care sa ocup orice loc vrea mușchii mei? Că dacă e să-ți spună cineva, să-ți spună proprietarii parcării, ca n-o fi parcarea lu’ mama. Da’ uite că p-ăștia care sunt proprietari îi doare undeva de locurile handicapaților, le-au marcat așa, că-i obligă legea, și gata, ce, nu e de ajuns?
Așa că ia să-mi văd eu de ale mele, că și-așa-n morții mamei mele ți-am consumat timpul și până acum ai fi fost deja plecat la grătar cu băieții să discutați la o bere rece și-o ceafă bine făcută despre handicapații ăștia ca mine care n-au ce face decât sa se ia în gură cu oamenii-n parcare. NU?
Firește, daca ai citit până aici, probabil că nu te regăsești printre cei cu nuștiucehandicap care ocupă fără drept locurile destinate persoanelor cu nevoi speciale. Poate chiar mai mult, ești unul dintre cei revoltați când văd așa ceva și, cine știe, chiar ai luat atitudine vreodată. Daca așa e, înseamnă că nu vei ignora campania #TuCeHandicapAi pe care participanții la Bloggers Meetup au decis s-o susțină în următoarea perioada.
Toți cei care am participat la întâlnirea de la HUB/23, am fost de acord că nu vom rezolva asta peste noapte și în niciun caz singuri. E important, însă, să dăm un semnal și să atragem atenția ferm asupra acestor situații.
Să le semnalăm proprietarilor de parcări (în general supermarketuri și mall-uri) că au datoria să se implice. Au mijloacele, dar nu vor să-și bată capul cu asta, câtă vreme nu îi sancționează nimeni și nici nu sunt asaltați de reclamații. Să anunțăm autoritățile abilitate să aplice legea și să le cerem să își facă datoria, dar mai ales, dacă avem astfel de amici (mi-e greu sa cred că puteți avea astfel de prieteni), să le spuneți când aveți ocazia că e greșit ce fac. Poate, de fapt, ăsta e handicapul lor, că n-au avut parte când ar fi trebuit de cineva care să-i învețe ce e bine și ce e rău. Iar asta se poate schimba. Nu peste noapte, dar trebuie început de undeva. Iar acesta ar putea fi începutul. Depinde doar de noi!
#TuCeHandicapAI #ImplicarePloiesti
