N-am schimbat lumea. Dar noi ne-am transformat!

Se spune că poți schimba lumea cu un discurs. N-am reușit încă această performanță la Clubul de Public Speaking pe care nici nu mai știu de câți ani îl organizez cu Florentina Lungu. Totuși, câțiva oameni sigur s-au schimbat trecând pe aici.

I-am văzut crescând ca vorbitori precum voinicul din poveste, într-o zi cât alții în șapte și devenind de la o întâlnire a clubului la alta mai siguri pe ei, mai încrezători în forțele proprii. I-am văzut, însă, pe aproape toți cei care au venit, mai rar sau mai des, la întâlnirile noastre, bucuroși să descopere o atmosferă caldă, plină de empatie, construită din emoțiile și înțelegerea pentru ceilalți a fiecăruia dintre noi. Nicăieri mai mult decât aici n-am putut vedea mai clar reflectată expresia că publicul este oglinda vorbitorului. M-am regăsit în zâmbetele și în lacrimile de emoție ale celor care au vorbit sau au stat în public ca în imaginea reflectată de oglinda apei și am trăit fiecare discurs cu speranța niciodată înșelată că va reuși să mă surprindă plăcut.

E un pic de magie care nu se poate explica în ceea ce se întâmplă la reuniunile clubului, iar asta și din cauză că, așa cum spunea cineva recent, dincolo de tehnicile vorbitului în public, la întâlnirile acestea exersăm încrederea în ceilalți și implicit în noi înșine.

Că ne încărcăm de energie și o stare de bine care ne ține până la viitoarea întâlnire, asta aproape că nici nu mai contează, dacă mă gândesc la câte învățăm lăsând garda jos cu premeditare și permițându-ne să nu fim perfecți, ca să putem afla unde greșim și ce putem îndrepta.

Iar când spuneam de oamenii care s-au schimbat în urma experienței numită Clubul de Public Speaking, mă mai gândeam la cineva. Nu doar cei care au venit să-și înfrunte temerile și să învețe vorbitul în public s-au transformat. Eu însumi m-am schimbat. Și, străduindu-mă să-i călăuzesc pe ei pe un drum pe care l-am parcurs la un moment dat de unul singur, am descoperit un lucru minunat: deși se spune că mai importantă decât destinația este călătoria în sine, am aflat că încă și mai important este alături de cine călătorești. La mulțumesc, deci, tuturor celor ce ne-au însoțit până acum și le sunt recunoscător anticipat celor care ni se vor alătura la întâlnirile/călătoriile viitoare!
Iar dacă vreți să știți mai multe despre întâlnirile lunare ale Clubului de Public Speaking, aruncați o privire aici. Eu vă aștept (și) vinerea aceasta, 17 noiembrie, de la 18.30!

Fotografii: Mihaela Ardei Photografeelings