Caine surd la vanatoare?

Ati auzit, fara indoiala, expresia “a pleca caine surd la vanatoare”! Folosita pentru a desemna gestul necugetat al cuiva de a se implica intr-o actiune pentru care nu este pregatit, formula li se poate aplica, din pacate, multor vorbitori in public, care se aventureaza in fata asistentei fara a sti prea clar ce vor sa faca si cu atat mai putin cum.
Sa te duci nepregatit in fata publicului este ca si cum te-ai duce sa vanezi ursi cu mana goala. Esti o victima sigura, asa ca, daca nu vrei sa devii tu insuti vanat, pregateste-ti din timp toate cele necesare pentru ca atunci cand intri in padure sa ai sanse maxime de a obtine trofeul dorit.
Studiaza-ti publicul, cum ar face-o orice vanator cu animalul pe care doreste sa-l vaneze, observandu-i mediul, obiceiurile si punctele slabe! In fond, una e sa te duci la vanatoare de iepuri sau de prepelite si alta in Africa, la vanatoare de elefanti. Alege-ti, deci, arma potrivita si munitia adecvata, structureaza-ti discursul, cauta povestile si exemplele care pot atinge coarda sensibila a publicului caruia i te adresezi, testeaza-le – inainte de a pleca la vanatoare – in poligon si abia apoi aventureaza-te in fata asistentei. Chiar si acolo, insa, nu uita ca pana si acest sport sangeros care este vanatoarea are niste reguli de conduita, iar prima dintre ele este sa-ti respecti vanatul! Respecta-ti publicul, fa-ti treaba ca un profesionist si vei vedea ca rezultatele nu vor intarzia sa apara!