Orice pescar știe că fără undiță te mai descurci, dar fără cârlig, niciodată! În vreme ce o undiță fără cârlig este un simplu băţ, un cârlig, folosit inteligent, îi poate umple sacul pescarului.
Cârligul este, însă, un instrument la fel de apreciat și în cazul vorbitorilor în public. Folosindu-te de el, poți capta atenția publicului încă de la început și, dacă ești suficient de experimentat, odată prinși în cârlig, îi vei trage încet-încet până la finalul discursului la mal, unde le vei aplica „€œlovitura finală”, livrându-le o încheiere memorabilă.
Ce este, totuși, cârligul pentru un vorbitor? Dacă efectul trebuie să fie întotdeauna acela de a stârni curiozitatea, formele sale diferă de la un orator la altul și de la un discurs la celălalt.
El poate fi, de exemplu,o afirmație șocantă sau o metaforă inspirată, o întrebare incitantă sau o poveste captivanta, un citat interesant, o statistică surprinzătoare sau, dacă aveți destul umor, o anecdotă reușită.
Pentru a va asigura, însă, că folosiți corect cârligul, amintiți-vă că întotdeauna acesta trebuie să aibă legătură cu mesajul discursului. Altminteri, riscați că publicul să rețină cârligul, dar să uite prezentarea, la fel ca-n cazul reclamelor care intră în folclor, dar de care nimeni nu-și mai amintește ce anume promovau.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *